Încasări viitoare din vânzări de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate gratuit României de către UE, estimate la peste 330 milioane euro, vor fi redirecționate dinspre finanțarea unor proiecte de investiții în energie, în special în obiective legate de gaze naturale, către mai multe bugete ale statului, a decis Guvernul.
Ministerul Energiei a solicitat Guvernului suplimentarea creditelor bugetare și de angajament aprobate pentru luna septembrie, pentru a avea banii necesari plății subvențiilor de stat pentru acoperirea unei părți din costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) incluse în prețul electricității, suportate de marii consumatori industriali de energie din România anul trecut.
Compania de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, a plătit din fonduri proprii peste 500 de milioane de euro pentru a-și îndeplini obligația de achiziție de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pentru producția de electricitate a anului trecut.
Parchetul European (European Public Prosecutor’s Office - EPPO), condus de fosta șefă a DNA-ului românesc Laura Codruța Kovesi, a întreprins luni zeci de percheziții și alte măsuri investigative în Bulgaria, în cadrul unei anchete privind o posibilă fraudare a sistemului UE de tranzacționare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2), cu prejudicii potențiale de milioane de euro pentru bugetul comunitar și cel național.
Măsura vizează reducerea riscului de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, situație în care întreprinderile își mută producția în țări din afara UE cu politici mai puțin ambițioase privind clima, ceea ce duce la sporirea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.
Aproape trei sferturi (71%) dintre liderii de afaceri din sectoarele auto, industrial, de producție și naval consideră că gestionarea tranziției la obiectivul de reducere a emisiilor de carbon "Net Zero" va fi cea mai mare provocare cu care s-a confruntat vreodată business-ul lor, reiese dintr-un studiu de specialitate citat de Agerpres.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a transmis pe Facebook că a participat astăzi la reuniunea informală a Consiliului Energie, găzduit de Președinția Slovenă a Consiliului UE, și că unul din aspectele importante pe care le-a evidențiat, alături de majoritatea omologilor din statele membre UE, s-a referit la prețurile ridicate la energie și la costul certificatelor de CO2.
Pentru România, care resimte deja din plin scumpirea energiei electrice determinată de majorarea prețurilor certificatelor CO2, cele mai importante modificări avute în vedere de Executivul european sunt stoparea alocărilor gratuite de astfel de certificate pentru sectoarele producătoare de energie, oțel, aluminiu, ciment și îngrășăminte chimice, precum și eliminarea oricăror proiecte legate de surse fosile de energie din rândul celor finanțabile prin așa-numitul Fond de Modernizare, ceea ce ar putea afecta de exemplu planurile Complexului Energetic Oltenia și ale Electrocentrale București (ELCEN).
Volumul tranzacțiilor cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră de la Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut de circa 7 ori în perioada februarie-aprilie 2021, comparativ cu perioada similară a anului trecut, a transmis operatorul bursier.
Companiile europene, în special cele din sectoarele mari consumatoare de energie și cu emisii semnificative de gaze cu efect de seră, cer de mult timp introducerea unei taxe CO2 la granița Uniunii Europene, pentru compensarea pierderii de competitivitate cu care se confruntă industria din Europa în raport cu concurenții din state din afara UE, cu legislații de protecție a mediului mult mai laxe și mai puțin costisitoare.
Ordonanța de urgență prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat în beneficiul marilor consumatori industriali de energie electrică afectați de scumpirea electricității ca urmare a majorării costurilor cu achiziția obligatorie a certificatelor CO2 incluse în prețul acesteia, prin suportarea de la bugetul de stat a unei subvenții directe pentru acoperirea acestor costuri, este momentan blocată în Parlament, iar sindicaliștii de la Alro, unul dintre principalii beneficiari, atrag atenția că ajutorul trebuie acordat cât mai repede, în caz contrar existând riscul să se ajungă la faliment.
Mai mulți parlamentari PSD și unul independent vor ca Legislativul să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește stabilirea politicii energetice a României, inclusiv în privința luptei contra schimbărilor climatice, și au elaborat în acest sens un draft de act normativ care prevede că atât Strategia energetică națională, cât și Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice se adoptă de către Parlament, prin lege.
Potrivit unui studiu recent, prefațat de un fost șef al forțelor armate ale Australiei, pentru prevenirea colapsului civiliației este nevoie de "un demers de tip Plan Marshall pentru construirea unui sistem energetic și industrial cu zero emisii de carbon", care presupune "o redirecționare a capacității productive a societății de o magnitudine asemănătoare cu cea realizată în timpul celui de-al doilea război mondial".
Unele centrale de producție de energie electrică din România, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.
Guvernul lucrează la elaborarea de măsuri legislative solicitate de industria energetică, dar și de marii consumatori industriali de energie electrică și gaze, respectiv la un sistem de protejare a consumatorilor casnici vulnerabili, care ar permite liberalizarea prețurilor, la o schemă de compensare a costurilor marilor jucători cu achiziția obligatorie de certificate de emisii de CO2, precum și la modificarea celebrei OUG nr. 114/2018.
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, socialistul Frans Timmermans, unul dintre aspiranții la șefia Executivului de la Bruxelles, susține, într-un interviu acordat Euronews, introducerea unei taxe pe emisiile de gaze cu efect de seră la nivel european, pentru finanțarea politicilor de combatere a schimbărilor climatice.
Complexul Energetic Oltenia, producătorul de energie pe bază de cărbune controlat de stat prin Ministerul Energiei, cu peste 77% din acțiuni, a lansat o licitație în piața de profil pentru a împrumuta ultimele certificate de emisii de gaze cu efect de seră de care are nevoie pentru a își îndeplini obligația prevăzută de legislația europeană și națională până la termenul limită din 30 aprilie, au declarat, pentru Profit.ro, surse din piață.
Între timp, a fost înființată compania Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român SA, parte a soluției, convenite în urmă cu 6 ani, de reglare a datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român, și a început să avanseze și implementarea părții a doua a înțelegerii din Memorandumul încheiat de Guvern în 2013 cu KMG International din grupul kazah de stat KazMunayGas, respectiv preluarea de către KMG International a unei cote de 26,7% din participația de aproape 45% din acțiunile Rompetrol Rafinare aflată în posesia Ministerului Energiei, contra unei sume minime de 200 milioane dolari.
Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, plătește în acest an 950 milioane lei pentru certificatele de emisii de dioxid de carbon, adică un sfert din afacerile companiei, a declarat, pentru News.ro, directorul general al societății, Sorin Boza. Acesta spune că suma este mult prea mare, în condițiile în care ”CE Oltenia nu poluează”, iar cu suma respectivă se pot face investiții.
Potrivit unui draft de strategie energetică și de mediu elaborat de guvernul Germaniei și prezentat în vară, autoritățile de la Berlin au în vedere impunerea la nivelul întregii UE a unui preț minim de tranzacționare a certificatelor CO2 care trebuie achiziționate în mod obligatoriu de producătorii de energie din surse fosile, cum ar fi termocentralele pe cărbune.
Romgaz intenționează să construiască o nouă termocentrală pe gaze la Iernut, lângă cea preluată în 2013 de la producătorul de energie termică ELCEN pentru stingerea unei datorii de 653 milioane lei, valoarea totală estimată a contractului de proiectare și execuție scos la licitație de Romgaz fiind de 281,3 milioane euro plus TVA.
Producătorul de ciment Holcim SA din România, unul dintre cei trei mari producători de pe piața locală, a pierdut definitiv procesul cu Comisia Europeană în legătură cu furtul unor certificate de emisie de dioxid de carbon, în 2010, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins joi apelul companiei.